Scapularul Sf. Fecioare Maria de pe Muntele Carmel

Muntele Carmel este un munte biblic aproape de Nazaret. Acolo a văzut profetul Ilie ridicându-se norişorul.
Dintre primii convertiţi la creştinism de către apostoli, unii s-au retras pe Carmel, au zidit un mic lăcaş de rugăciune lângă grota lui Ilie, pe locul de unde profetul a văzut nouraşul. Aici cântările şi rugăciunile se înălţau zi şi noapte către Maica Domnului şi către Fiul ei. În epoca bizantină, muntele era plin cu eremiţi. Lor li s-au adăugat apoi anahoreţii veniţi din Occident cu cruciadele. Aceştia au organizat ordinul carmelitan în forma lui actuală [1].

Pe 16 iulie 1251 Sfânta Fecioara i-a apărut Sf. Simon Stock - superiorul carmelitanilor de atunci - care se ruga cu fervoare Maicii Domnului să-l ajute. Sf. Fecioară a coborât din Cer şi i-a oferit sfântul Scapular spunându-i: "Primeşte, fiul meu iubit, acest Scapular al Ordinului; el este simbolul Confraternităţii mele şi garantul unui privilegiu pe care l-am obţinut pentru voi şi pentru confraţii Muntelui Carmel. Cei care mor devotat îmbrăcaţi în această haină vor fi feriţi de focul veşnic. Este un semn de mântuire, o scăpare în pericol şi chezăşie a păcii şi protecţiei speciale până la sfârşitul timpurilor."[2]

Adică, cei care vor muri purtând cu devotament Scapularul vor scăpa de focul iadului. Carmelitanii au început să poarte de atunci scapularul, care este o haină (scapula=umăr). Cum în secolul XII dreptul canonic prevede că cine poartă un an de zile uniforma unui ordin călugăresc este considerat călugăr sau călugăriţă, cu toate consecinţele, laicii, terţiarii, pentru a evita asemenea consecinţe, au redus scapularul la dimensiuni mici, simbolice [1].

În anul 1317 Sf. Fecioara i-a apărut Papei Ioan XXII şi a adăugat o promisiune: "Eu, Maica harului, voi coborî în Purgator în sâmbăta următoare morţii lor (a Carmelitanilor) şi pe cine voi găsi acolo voi elibera, aşa încât să-i pot conduce către muntele sfânt al vieţii veşnice."[2]
Această promisiune se numeşte 'privilegiu sabbatin', declarat de Papa Ioan XXII pe 3 martie 1322, şi pentru primirea lui se cer trei condiţii: 1) purtarea permanentă a scapularului ; 2) castitatea stării persoanei respective ; 3) recitarea zilnică a micului oficiu al Sfintei Fecioare (care poate fi înlocuit, de exemplu, cu Rozariul zilnic).[3]

Biserica a decis mai târziu ca Scapularul să poată fi purtat de toată lumea, reducându-i dimensiunile; poate lua şi forma unei medalii. El nu este limitat numai catolicilor, ci este extins TUTUROR OAMENILOR. [3] Însă, pentru a fi purtat cum se cuvine trebuie înainte să fie sfinţit de un preot catolic în timpul impunerii pe persoana care a cerut-o. Doar primul Scapular trebuie primit astfel. [3]

Pe 13 octombrie 1917 Sf. Fecioara la Fatima i-a dat de înţeles Luciei că doreşte ca toată lumea să poarte Scapularul. "Maica Domnului la Fatima a cerut să ne consacrăm Inimii ei Neprihănite. Scapularul va fi pentru toţi semnul consacrării noastre." (papa Pius XII)

Papa Ioan Paul al II-lea spunea pe 1 august 1988 în 'L'Osservatore Romano': "Prin scapular, cei devotaţi Sfintei Fecioare de pe Muntele Carmel îşi exprimă dorinţa să-şi modeleze existenţa după exemplul Mariei, ca Mamă, Patroană, Soră, Preacurată Fecioară, să accepte cuvântul lui Dumnezeu cu o inimă purificată, şi să se dedice slujirii zeloase a celorlalţi."[2]

---

Mesajul Sfintei Fecioare din 25 martie 2003

Primiţi, copii ai lui Dumnezeu, binecuvântarea Mea specială asupra fiecăruia dintre voi şi asupra familiilor voastre.
Vă spun din nou, copiii Mei, că atât de multe suflete au pornit-o pe căile pierzării, fără ca măcar s-o ştie.
Atât de multe suflete sunt în pericolul de a cădea în infern şi refuză să-şi părăsească păcatele. Lumea în care trăiţi se îndepărtează cu paşi mari de Voinţa Divină, de Poruncile Sale, de Sfânta Sa Biserică.

Câte flageluri ameninţă această omenire care vrea să se desprindă de Sursa Sa, de Creatorul Său. Fiecare minut care trece are consecinţe dramatice pentru sufletele care nu se aşează sub ocrotirea lui Dumnezeu prin mijlocirea Mea.

Iată de ce, dragi copii, vă amintesc necesitatea de a recurge la binecuvântări, la medalii, la Scapular.
Cel care se aşează din proprie voinţă sub ocrotirea Mea maternă prin Sfântul Scapular evită multe pericole, atât trupeşti cât şi spirituale.
În faţa lui se deschide atunci drumul Vieţii Veşnice. Este deja da-ul vostru lui Dumnezeu prin Maria, angajamentul vostru solemn de a Mă urma.

Vă cer, dragi copii, să recurgeţi la Mine, să primiţi cât mai repede Sfântul Scapular, să vă aşezaţi copiii şi întreaga familie sub mantia Mea ocrotitoare.
Aceasta va fi, fără îndoială, una dintre cele mai înţelepte hotărâri din viaţa voastră. Promisiunile Mele cu privire la purtarea Scapularului rămân neschimbate, dar binecuvântările Mele se vor înmulţi potrivit încrederii pe care Mi-o veţi acorda.

Copiii Mei, petreceţi-vă timpul în rugăciune şi în acte de mulţumire. Primiţi din mâna Mea blândă şi maternă acest cadou al Cerului, pe care vi-1 dau Eu însămi: Scapularul. împărtăşiţi această comoară cu toţi aceia şi cu toate acelea pe care le veţi întâlni. Vă vreau pe toţi sub mantia Mea.

Dumnezeu să vă binecuvânteze şi să vă copleşească cu toate harurile Sale. Mama voastră din Cer, Regina Preasfântului Rozariu, Sfânta Fecioară a Buneivestiri şi a Muntelui Carmel. [3]